Postat de: darkjade | iulie 9, 2008

Oda monotoniei

Deja vorbesc prea mult despre monotonie dar imi este necesar. Am fost intrebata saptamana trecuta daca ma plictisesc in vacanta. Cu un zambet larg am raspuns ca nu, pentru ca intotdeauna imi gasesc ceva de facut. Fie ca mai lucrez la un proiect, fie ca ma delectez cu un film sau cu o carte, sau, mai rar, ies din barlog, imi gasesc ocupatie si ma pot lauda ca nu ma plictisesc.

Dar am ajuns sa-mi dau seama ca ma invart in cerc, intr-o rutina care a ajuns sa ma lase indiferenta. De la indiferenta e un pas pana la plictiseala si de aici la depresie. Am ajuns sa imi concentrez viata in jurul somnului, pe care il pastrez in limite stricte. E un ciudat cand ajungi sa faci aceleasi lucruri din zi, la aceeasi ora. Dar in fine….astept cu adevarat vacanta. Sper ca Artmania de saptamana viitoare sa imi schimbe viata…si spun asta la propriu!


Răspunsuri

  1. Poti sa (re)citesti Gran Canaria. Te inspira.

    Deja stii cam tot ce ti se poate intampla in viata si poate ca de asta percepi..monotonia. Sau, asa crezi. Insa, experienta nu este transmisibila caci, asa cum usor e sa traiesti suferinta altuia, greu e sa traiesti bucuria altuia.

    Se spune ca – peste ani, uitam detaliile amintirilor, cauzele si consecintele. Insa, niciodata nu uitam cum ne-am simtit.

    Cred ca problema este de..saturatie. Ca un student parlit care s-a saturat sa manance numai cartofi prajiti.

    Nu spun acum sa cauti ceva anume ci, doar sa nu-ti mai tii mintea ocupata cu..kitsch-uri

  2. din pacate kitschu-ul ma consuma…sper sa nu ajung si eu unul.


Lasă un răspuns

Răspunsul dvs.:

Categorii