Cu toate ca cred cu tarie ca sunt putin oameni cu adevarat frumosi (majoritatea femeilor mi se par urate iar barbatii creaturi indiferente) imi gasesc si eu lumina zilei in cateva figuri de o frumusete aparte.
Oameni interesanti si frumosi in simpla mea opinie:
Am vazut Malena de mai mult de 5 ori si nu m-am saturat nici acum de Monica Bellucci: femeia cu curbe perfecte, senzuala, delicata si feminina. Frumoasa si sexy, fara a fi vulgara sau excesiv de colorata, Monica Belluci ramane femeia perfecta pentru mine daca as fi fost barbat.
Nu il gasesc pe James Franco un om superb, genul la a carui poza sa te uiti 5 ore in continuu, dar e cu siguranta una din cele mai interesante figuri din cinematografia contemporana. Poate ca il vad inconjurat de aura aia de ciudatenie adorabila din rolul lui James Dean, n-as putea sa spun, insa cert este ca e o figura frumosa si noua in toata fauna de staruri hollywoodiene.
Am remarcat-o pe Isabelle Huppert in “Pianista” si am descoperit pe langa pretextul sexualitatii reprimate, femeia matura, salbatica si fascinanta care creeaza pasiuni mistuitoare. Isabelle Huppert imi aminteste inca o data de misterul feminin in adevarata lui esenta.
Brian Molko… pentru ca barbatii efeminati au o frumusete stranie pe care falcile patratoase or sa o invidieze intotdeauna. Un chip si o muzica aparte il aduc pe Molko in lista mea de oameni fascinanti.
O gasesc pe Cate Blanchett o femeie cu totul speciala: in acelasi timp pisicoasa si dura. O vad cand dulce si seducatoare cand frigida si de necucerit. Cate Blanchett e exemplu viu al contrastelor care pur si simplu fascineaza.
Trecand peste toate gurile rele si uracioase care il judeca pentru look-ul emo pe care il promoveaza alaturi de 30 Seconds to Mars, Jared Leto mi se pare un om cu adevarat creativ si talentat. Cateva din filmele lui m-au bantuit sau deopotriva m-au condus spre labirintul meu interior, cat despre Jared ca si cantaret: da, functioneaza, functioneaza bine! Parol! (pentru toti cei care ii critica excesul de creion de la ochi)
Cum fiecare copil isi are propriile zane, cea mai frumoasa figura din anii mei timpurii a fost Michelle Pfeiffer. Mi s-a parut frumoasa cu un chip de portelan, venita realmente dintr-un basm (parul auriu si ochi albastrii ca marea). Nici macar acum, la peste 50 de primaveri, nu si-a pierdut feminitatea si liniile gratioase ale chipului.
Din seria si mie imi plac baietii frumosi, am dezvoltat recent un fel de fascinatie pentru pozele cu Ian Somerhalder. Chiar daca nu stiu foarte multe despre el (pentru mine e doar Damon din “Vampire Diaries” si atat), Ian imi aminteste de baiatul rau din liceu cu care probabil orice fata avea fantezii ascunse.
Picioarele lungi si gratioase si trasaturile fine si frumoase ale fetei m-au facut sa o ador din prima pe Famke Janssen. Chipul aproape sculptat trezeste in mine trairi de artist: mi-ar fi placut sa o pictez si sa ma pierd in stralucirile aramii ale parului ei.
Tot din seria mie imi plac barbatii efeminati am ales sa vorbesc si despre Cillian Murphy. L-am remarcat in “Breakfast on Pluto“, intr-un rol care m-a amuzat si incantat deopotriva: Patrick Kitten Braden, adorabilul transexual care isi cauta identitatea si locul in societatea plina de prejudecati. Am realizat ca daca un barbat arata bine imbracat ca si femeie, atunci se apropie cu succes de trasaturile fine ale prototipului meu de babat ideal.
Femeile nu mai sunt ceea ce erau odata. Din anii 20 pana in anii 60 Hollywoodul nu a creat staruri ci zeite. O zeita nu trebuie sa afiseze o nuditate vulgara ca sa fie frumoasa sau sa isi tatueze motto-uri din Regele Lear ca sa fie interesanta. O zeita adevarata o sa ramana intodeauna in standardele clasicismului.
De aceasta data din seria, visele adolescentine nu se uita niciodata, Ville Valo mi-a ramas in memorie ca baiatul frumos, fragil si misterios care canta despre iubire si primul foc al pasiunii. Inca mai am amintiri dulci si frumoase despre vremurile in care ascultam ore intregi HIM.
Stiu ca e doar un chip perfect intre mii si mii de fete cu trasaturi armonioase, dar ce m-a
facut sa o aleg pe Milla Jovovich e combinatia ciudata intre frumusete si
atitudinea de printesa razboinica si neinfricata. Alaturi de Xena si Sonia din Mortal Kombat, Milla ramane una din eroinele copilariei mele.
Sunt 3 motive pentru care Peter Steele apare in topul meu cu oameni frumosi: are genul de voce profunda care imi da fiori, imi aminteste de toamna si nu in ultimul rand era aratos. Nu ascund intr-un folder parolat pozele lui din Playgirl, dar mi se intampla uneori sa ma trozneasca un chef nebun de vizionat videoclipuri Type O Negative. Imi place sa imi amintesc de toamna si de Peter Steele.
Ultimul, dar nu cel din urma, Johnny Depp incheie lista mea de oameni frumosi. Fara sa mai aiba nevoie de prezentari sau de “de ce-uri” motivationale, Johnny consider ca este una din cele mai interesante personalitati in viata. Carismatic, sarmant, de o ciudatenie dulce, Johnny Depp ramane (chiar daca de ceva vreme m-am saturat putin de imaginea sa promovata pana la exces) actorul meu favorit de care m-am indragostit demult, inca de pe vremurile cand era palid si avea foarfece in loc de maini.
























