10 lucruri tomnatice

Un post de sezon, iata ce imi aminteste mie de toamna:

Carte – Cam orice scris de Oscar Wilde. Conservatorismul victorian merge de minune in serile racoroase de octombrie.

Film – Filmele melancolice cu Brad Pitt: Legendele Toamnei, Sapte ani in Tibet, Interviu cu un Vamprir si Meet Joe Black

Album - October Rust de la Type O Negative

Loc - O banca spre lac in Parcul Tineretului intr-o zi calduta de toamna.

Imbracaminte – Blugi si pulover tricotat manual.

Mancare – friptura in sange.

Bautura – vin rosu demi-dulce.

Miros - scortisoara si frunze arse.

Culoare – stacojiu.

Moment al zilei – amurg.

Tie ce iti aminteste de toamna?

 

Prima zi de toamna

Azi a fost pentru mine prima zi de toamna cu adevarat. Am trecut deja la haina lunga si neagra si mi-am scos de la naftalina hainele mai groase. Atmosfera era atat de mohorata incat cred ca ar fi adus o urma de melancolie pana si in inima oamenilor fericiti.

Intamplarea a facut ca astazi sa ma plimb destul de mult pe strazi si am avut astfel ocazia sa studiez peisajul. Lumea era suparata, injura si se strecura pe langa masinile murdare ca sa nu intre in noroi. Frunzele se jucau haotic pe trotuar in bataia vantului. El, vantul, s-a incapatanat sa se faca auzit azi si a facut suvitele din coada sa imi plezneasca de cateva ori fata.

Vremea a fost cu siguranta cap de afis azi. Am intrat in biblioteca si asteptand insotitorul am intrat in vorba cu portarul. Am zambit in sinea mea caci am purtat o discutie in toata regula cu un strain…despre vreme. Mi-a spus ca vroia sa se duca la pescuit dar ca planurile i-au fost date peste cap. Am incheiat discutia amintind de ploile de toamna…parca nu se mai sfarsesc….asa cum continua agonia, disperarea, tristetea, nefericirea…..

 

Frig

M-am trezit cam pe la ora 3 dupa un cosmar. M-am dus sa beau apa si m-am bagat la loc in pat. Insa inainte de a ma cufunda la loc in somn am simtit parca umarul drept amortit. Mi-am tras cearceaful peste cap si am adormit la loc. M-am trezit relativ devreme (dupa un rest de noapte fara vise cu orori). Cu toate ca eram invelita simteam frigul cum imi patrunde pana la os. Ma facea sa ma ghemuiesc, sa ma strang in mine si sa caut caldura asternutului. Insa nu era suficienta ca sa imi redea gradul de confort necesar organismului asa ca m-am trezit. M-am uitat pe geam si am descoprit o alta lume decat o lasasem ieri. Nori faceau cerul mohorat iar vantul batea rece cu un iz de toamna. Pentru prima data in aceasta vacanta m-am vazut nevoita sa ies afara cu maneca lunga si chiar mi-era bine. Mi-am spus un pic trista ca s-a dus vremea tricourilor si a picaturilor de sudoare care aluneca incet pe spate intr-o zi torida. Asa ca…SALUT TOAMNA, SALUT FRIG!!

 

Caldura si sictir

Ma uit pe geam si mi-e lene sa ma misc. Mi-e lene sa respir parca…Nu imi place caldura de la pranz…te moleseste in asa hal incat nici nu mai poti gandi. Mi-am adus aminte de amaratii care dau bacul in perioada asta…N-as vrea sa fiu in situatia lor…

Eram in magazin si mi-era sictir. As fi vrut ca vanzatoare care m-a impins sa isi faca loc pana la casa sa zica pardon dar nu a facut-o. Poate nu ii pasa, poate nu vroia sa fie politicoasa sau poate nu stia ce e aia politete. As fi vrut sa nu fi simtit ca merg printr-un cuptor atunci cand am iesit din magazin.

Am ajuns acasa si mi-era cald. M-am gandit ca urasc caldura (chiar daca in general nu e asa). Gandul mi-a zburat brusc la oamenii fata de care am antipatii si mi-am dat seama ca pe unii ii urasc. Imi pare rau ca gandesc asa si stiu ca nu ar trebui. Uneori cand urasti te simti mai bine! Dar poate poate doar caldura care imi induce o stare de disconfort!

Imi pare rau ca ma comport asa! Poate o sa ma temperez pana maine!

 

Despre primavara, flori si fete

Primavara e frumoasa pentru ca pur si simplu mergi pe afara si zambesti. De ce? Poate pentru ca ai renuntat la haina groasa si grea de iarna si ai trecut la o jacheta mai subtire. Si e atat de frumos sa te plimbi lejer imbracat si sa simti pe fata razele caldute ale soarelui. Parca simti ca nu mai e mult si vine vara si dintr-un motiv ciudat cu totii asteptam venirea acesteia.

Ce imi place primavara cel mai mult sunt gheretele cu flori de peste tot. Nu ca ma omor dupa flori ( de fapt in toata viata mea m-am bucurat de un singur buchetel) dar imi place sa le privesc…sunt ca o pata de culoare pe asfaltul gri si murdar din inima Bucurestiului. Nu imi plac insa vanzatoarele de la aceste gherete…decat treci pe langa ele si incep:”hai frumoasa ca am lalele!”. Oare nu le doare gura sa spuna astfel de texte toata ziua??

Fetele adora primavara pentru flori (saracul baiat…cate cheltuilei pentru un buchet frumos…si pentru ce?), pentru plimbarile de mana cu iubitul prin parc si poate ca mai ales pentru matisoare si alte “minuni” de prost gust de acest gen. Nu inteleg placerile pentru margelele colorate si mari, pentru animalute din plus urate sau mai ales pentru flori artificiale din cosulet. Poate ca fetelor le plac culorile cat mai vii. Si mie imi plac dar doar sa le privesc. Nu le vreau acasa…parca prefer intunericul din camera mea sumbra.

 

Caldura

“Am auzit ca o sa fie cald la vara…

Da, cica o sa fie seceta. Asta nu e deloc bine!

Eu….eu insa abia astept sa fie din nou cald!”

Un mica dialog pe care l-am purtat astazi cu cineva….Da abia astept sa fie cald. Si ma gandesc ca intr-un mod ciudat ca poate e cald pentru ca imi doresc eu ( da, stiu ca nu e adevarat, dar imi place sa cred asta). Nu pot sa cred ca e atat de cald pentru perioada asta. Am iesit in balcon zilele trecute si m-am simtit ca intr-o zi din mijlocul de aprilie…Am fost in parc si ma uitam cu surprindere la cata lume era in tricou. “Uite-l si pe dementul ala”, imi ziceam eu dar de fapt eu cu haina mea groasa neagra si lunga muream de cald. mda…n-ar mai trebui sa judec oamenii doar ca se imbraca aiurea pt perioada asta a anului. Doar e caldura….

 

Ploua, ploua….

Oamenii sunt indispusi cand ploua. Sunt nervosi, tipa la tine fara motiv anume. Amuzant e ca in timp ce se tipa la mine eu ma gandesc daca mai ploua . Am avut si eu perioade cand ploaia ma indispunea, dar azi mi-a placut sa ma plimb prin ploaie. Simteam picaturile de ploaie in crestet si simteam parca mii de degete mici imi faceau masaj. Pacat ca erau reci…

Cred ca e frumos sa privesti o zi cu ploaie de undeva de sus. E ca si cum ai vedea o groaza de umbrele plimbatoare…o multime de culori….pete de culoare intr-un oras gri si trist. Cine spunea ca negru e cea mai sumbra culoare??? Nu e asa, negru e misterioasa, frumoasa, simpla si totusi atat de complicata. Dar gri…gri e trista, obisnuita, monotona. Si asa vad si lumea…mai ales intr-o zi cu ploaie.

Zilele de toamne sunt triste, deprimante, te fac sa te gandesti la ce ai avut si nu mai ai, uneori te fac sa te gandesti la moarte. Dau uneori nu e asa….si nu pot sa spun de ce azi m-am simtit diferit!

 

Inceput de toamna…

Stiu ca atunci cand englezii nu au despre ce sa mai vorbeasca incep sa discute despre vreme. Culmea…mie chiar mi se pare interesant sa vorbesc despre asta pentru ca intr-un fel sau altul ne afecteaza pe toti. Mi se pare important sa observ ceea ce e in jurul meu, asta e primul lucru pe care il fac atunci cand deschid ochii. Nu imi place sa dorm cu draperiile de la geamuri trase pentru ca atunci cand ma scol sa observ vremea de afara.

Azi, cand m-am trezit m-am intrebat daca nu cumva e inca foarte dimineata caci nu era lumina destula. Insa nu, doar ca azi e o zi posomorata. Ma intrsiteaza un pic venirea toamnei. Ma intristeaza diminetile reci si posomorate, ploile indelungate si plictisitoare si nu in ultimul rand serile racoroase cand trebuie sa imi iau o jacheta pe mine pentru a iesi afara. Toate acestea imi amintesc ca nu mai este vara…s-a dus vacanta, libertatea si nu urmeaza decat rutina zilnica din bancile facultatii.

Un pic de frumusete exista in orice. Nu pot sa critic toamna fara sa remarc coloritul copacilor. Nu e de mirare ca mama e inebunita atunci cand pe desktop pun un frumos peisaj de toamna.