RSS

Batranetea

20 Iul

Azi m-a apucat depresia. Mi-au venit in cap ganduri de tipul: „viata mea nu are nici un sens”, „ii urasc din tot sufletul pe cei fericiti” si asa mai departe. Un episod care aproape mi-a dat lacrimile s-a produs astazi: vizita unei batrane deja senila la bunica mea.
Eram in casa si mangaiam pisica. S-a auzit soneria habar nu aveam cine e. Bunica mea a deschis si am avut surpriza sa o vad intrand pe o batrana ce nu o mai vazusem din copilarie. Dar nu mai era deloc cum o stiam…se adunase, se cocosase iar parul vopsit si facut permanent de pe vremuri era ascuns sub o basma ponosita. Am fost martora la una din cele mai triste conversatii la care am asistat vreodata…

Bunica: De ce ai venit?
Batrana: Baiatul tau…mi-a dat azi 10 lei…cat inseamna asta?
Bunica: 100.000. Are un suflet bun. Asa sunt ambii mei copii, a spus cu mandrie.
Batrana: Eu….eu nu stiu ce-am facut cu ei. Cred ca mi s-au furat…am venitt doar sa intreb cat inseamna.

Bunica a invitat-o inautru si se uita in jur pierduta. Am salutat-o dar nu cred ca m-a auzit, de fapt nici nu cred ca m-a vazut. Se uita prin mine pur si simplu ca si cum as fi fost o fantoma.

Batrana: Ce e aia? (despre pisica din bratele mele)
Bunica: E pisica noastra. O tine in brate.
Batrana: Mi-au luat tot…nu mai am decat rochia de pe mine, a continuat ca si cum n-ar fi auzit raspunsul bunicii.
Bunica: Cine? Cine ti-a luat?
Batrana: Nu stiu. Nu mai am nici pardisiul. Mi-au luat tot. Intra cand nu sunt eu acasa.
Bunica: Cine? Neamurile tale?

Batrana a dat din umeri si a continuat sa se uite in gol.

Bunica: Cati ani ai?
Batrana: 85.
Bunica: Esti mai mare ca mine? Eu stiam ca esti cu doi ani mai mica.
Batrana: Nu stiu…asa imi spun ei…
Bunica: Dar in cat esti nascuta?
Batrana: In ’26.

Bunica a ras si a raspuns:

Bunica: Atunci ai 81…nu 85.
Batrana: Nu stiu..ei asa imi spun.

Dialogul s-a intrerupt brusc. Ea s-a ridicat sa plece. Bunica a insotit-o pana la usa si a inchis-o in urma ei. Am simtit parca amarul pe limba si durerea. L-am rugat pe Dumnezeu sa nu ma lase sa ajung asa…mai bine sa mor peste un an dar sa fiu fericita decat asa….nu asa…

Anunțuri
 
3 comentarii

Scris de pe Iulie 20, 2007 în Zi de zi

 

3 răspunsuri la „Batranetea

  1. eXstatic

    Iulie 23, 2007 at 1:29 am

    Priveste partea buna a lucrurilor: bunica ta e mai agera la minte decat batrana aceea. 🙂 Sigur ai mai multe sanse sa ajungi ca ea decat ca batrana aceea. De ce? Din simplul fapt ca-i esti nepoata si, de obicei, nepotii mostenesc mai multe de la bunici decat de la parinti (unii zic asa, nu stiu cata dreptate). 🙂 Nu-ti face griji, totul va fi bine.

     
  2. Hellene

    Iulie 23, 2007 at 1:06 pm

    Saraca batranica. 😦 Poate e doar blonava si uita chestii…oricum e trist ce se intampla cu batranii in ziua de azi. Mai nimeni nu are grija de ei. Si cum zice si Andrei…n-o sa ajungi asa. 🙂

     
  3. darkjade

    Iulie 23, 2007 at 1:38 pm

    nu e vorba neaparat de teama de a ajunge asa…pur si simplu m-a deprimat comparatia intre omul care a fosr candva si omul care a ajuns acum.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: