RSS

Portretul functionarului public urban

03 Dec

Esti doar un roman umil, muncesti cam 8 ore si ceva pe zi, apoi vii acasa si incerci sa iti odihnesti putin mintea obosita. Poate ca nu mai esti asa tanar, sau poate ca esti tanar si indraznet, caci acasa te asteapta o sotie si doi copii frumosi. Asa ravasit cum esti seara le zambesti din toata inima  si incerci sa uiti de amarul de peste zi si sa te bucuri de micile placeri ale vietii. Da, asta esti tu, romanul cumsecade care in modestia si naivitatea sa, nu se gandeste ca langa el, poate chiar in apartamentul de jos, traiesc monstrii urbani cu colti, gheare, priviri de foc si strigate de banshee, numiti pur si simplu…functionari publici.

Functionarul public e in proportie de 98% femela si cel mai probabil trecuta de 30 de ani (in cazul unui specimen mai tanar se va comporta conform segmentului de varsta mentionat anterior). Tu te apropii cu pasi timizi de ghiseul unde domneste specimenul cu un plover de mohair aruncat pe umeri si ochelari cu rama stramba pe nas. Inghiti in sec si privesti din nou. Are parul scurt, tunsoare gen miorita, si buzele tuguiate iti amintesc de lamaie si greph…combinate. Inghiti in sec din nou si te pasesti timid spre ghiseu. Intai te uiti insistent cu ochi mari, calzi, inocenti si tematori la dragonul cu mantie de mohair care refuza sa isi descreteasca macar buzele rigide. In momentul decisiv cand ai asteptat deja un minut si deschizi gura pentru a saluta timid, dragonul scoate o pila de unghii si graieste mieros catre compatriotul de langa: „Ai vazut draga cat mi-a crescut muscata aia, tocmai cand credeam ca se usuca! Noroc ca am luat pamantul ala bun de la tara de la Nelutu ca nu stiu ce ma faceam, fata!„.

Tu incepi sa vizualizezi  bulagrii negri din pamantul lui Nelutu care se rostogolesc agale langa picioarele tale si te simti brusc paralizat de uimire. In socul momentului poate rostesti brusc: „Buna ziua! Am si eu un contract.„, si intinzi spre ghiseul dragonului hartia care deja iti transipase in mana.

Fiara, semizeul turbat, nici macar nu se uita la tine pret de cam 30 de secunde in care isi strange buzele si mai tare, in asemenea hal in care incepi sa vezi bulbuci mici de saliva care se acumuleaza in colturile gurii.

Da, ce doriti?„, spune doamna de la ghiseu aruncand jeratic din priviri si stricnina din limba.

Respiri adanc: „Am si eu un contract si mi-au spus sa vin la dumneavoastra pentru stampila!

Mdea… (spunea ea pilidu-si nevrotic unghia de la degetul mic). Da aveti toate actele?

Sigur, am contractul si declatia 640 si copie….”, spui tu zambind.

Dragonul izbucneste scuipand foc pe nari si aruncand cu dosarul tau pe masa. Daca te-ai fi uitat suficient de atent probabil ca ai fi vazut firicele de praf de pe birou care zburau si ele disperate probabil sa se agate de panoul de sticla ce despartea aerul de foc de gura aburinda a dragonului.

NUUUUUU, nu e bine! 460 trebuie!

Stati…460 am vrut sa spun, ma scuzati!„, spui tu venindu-ti in fire dupa izbucnirea initiala.

Doamna ia hartiile tale de pe ghiseu (asta dupa ce le indoise sub izbucnirea initiala) si te priveste in asemenea scarba incat incepi sa te intrebi daca nu cumva intr-o viata anterioara i-ai violat tatal in timp ce ea era ascunsa in dulap (da, tatal….repulsia era prea mare ca sa fie doar mama).

Dupa aproximativ doua minute in care scrie un rand undeva iti zice: „Mdea…si acum scrieti numarul.”.

Tu incepi sa transpiri brusc, mainile iti tremura aproape convulsiv caci iti dai seama ca habar nu ai despre ce numar vorbeste. Iti vine in minte orice, chiar si a treia zecimala a lui pi, insa acel numar, acea ghiciotare de care  care depinde iremediabil sanatatea nervilor tai, este de nedeslusit. Cum vezi ca deja se misca agitata si ploverul de mohair a cazut de pe un umar lasand la iveala o parte din gusa care se revarsa peste o bluza de nailon cu bulinute iti vine in minte un singur gand: „I am fucked 🙂 !”, si intrebi: „Nu stiu exact ce numar sa completez, ma puteti ajuta?„.

Dragonul face o miscare atat de brusca incat ploverul de mohair ajunge sa mai atarne doar de umarul stang si ochelarii sar de pe urechi intr-o pozitie atat de nelumeasca incat aproape ca iti vine sa te dai un pas in spate si sa iti faci o cruce mare.

Da e pe contract domnisoara!!!!!! (cu 30 de semne de exclamare probabil) Ce nu stiti??„.

Apoi s-a facut tacere. Urechea dreapta a inceput sa sune, batranelul din spatele tau a simtit nevoia brusca sa se aseze si paznicul din salon a iesit la o tigara. Tu te uiti la ea perplex, aproape mut de uimire si cu ultimele puteri iti amintesti de Lancelot, Regele Arthur si Aragorn. Infrunti dragonul, trebuie: „Stiti, nu toata lumea stie sa completeze acte!„.

Dragonul bufneste intr-o serie de bodoganeli fara sens despre muscate, oameni nesimtiti, facturi si romani in general. Iti da o foaie stampilata in cele din urma (pe care probabil ar fi scuipat daca nu ai fi urmarit-o cu ochi de soim) si se uita la tine pentru ultima oara cu atata dispret incat probabil ca te-ar fi vrut victima in „Cele 120 e zile  ale Sodomei” (asta desigur daca ar fi trait intr-un univers in care ar fi auzit de Sade).

Fara reticenta si cu ceva multumire sufleteasca iei foia cu stampila si infrunti dragonul: il privesti in ochii miopi. Ii e scarba de tine si te uraste iar tie acum…sincer nu iti mai pasa.

Atunci cand ai iesit din sala ai tinut hartia cu stampila la piept si ai zambit nostalgic. Stii, poate nu e asa rau sa  fii un roman modest, tu macar nu scuipi foc si nu porti mantie de mohair!

 
6 comentarii

Scris de pe Decembrie 3, 2011 în Freak...

 

Etichete:

6 responses to “Portretul functionarului public urban

  1. DarkAngelvaly Valy

    Decembrie 4, 2011 at 11:06 am

    Kuhahahhahaha…. foarte bun articol.Imi place cum l’ai construit si acele mici trimiteri catre elemente istorice de legenda…
    Ai punctat foarte bine un moment cand trebuie sa te duci la ghiseu pt o stampila si un numar.
    Bine..bine…

    Kufufu…

     
  2. darkjade

    Decembrie 4, 2011 at 12:31 pm

    Mersi :). Intr-adevar un moment cotidian (cat se poate de real) de proportii fanatsy (in a bad way). Sper sa nu mai am astfel de experiente curand.

     
  3. Bitzu

    Decembrie 6, 2011 at 9:46 pm

    Draguţ! Imi plac in general postarile tale ;).Bafta si tot mai multe posturi. 😉

     
  4. darkjade

    Decembrie 17, 2011 at 10:31 pm

    Multumesc Bitzu. 🙂

     
  5. Hapi. River_woman

    Ianuarie 13, 2012 at 10:18 pm

    Ar trebui sa printez acest articol si sa il las in urma mea pe la cadastru, la primarie si pe unde mai ajung eu cand o sa fiu in Romania……
    Dar mi-e teama c-o sa-mi ceri drepturi de autor
    Dar pentru asta va trebui sa obtii adeverinte de la Finante
    Sau de la oficiul pentru somaj
    sau…..
    Super articol 🙂

     
  6. darkjade

    Ianuarie 18, 2012 at 11:20 pm

    Mersi frumos:). As vrea sa fie pur fantezist articolul meu…dar din pacate…probabil ca si tu te-ai luptat cu dragoni urbani.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: