RSS

The Hunger Games vs Battle Royale

30 Apr

Imaginati-va un viitor, nu foarte indepartat, in care tinerii sunt rapiti din bancile scolii si aruncati intr-o arena sangeroasa. Micii gladiatori se vad nevoiti sa faca fata provocarii supreme: trebuie sa isi ucida semenii, colegii si prietenii pana cand unul singur va ramane in picioare!

Tema comuna a celor doua filme, unul din fauna asiatica Battle Royale (Batoru rowaiaru) si unul proaspat nascut din tara tuturor posibilitatilor, The Hunger Games, a socat si fascinat in egala masura. Fara sa intru in amanunte despre realizarea cinematografica, sau ce si cum se ascunde in spatele povestii, o sa raspund la intrebarea simpla: de ce place tema controversata a adolescentilor care se omoara intre ei in arena? Un prim raspuns ar fi sadismul, asta daca ne referim mai ales la varianta asiatica, mai lipsita de sentiment si de floricele de rigoare din The Hunger Games, dar adevarul e ca publicul mare nu e in mod special devorator ahtiat de violenta pe paine, ci mai degraba e iubitor de competitie ciudata. Oamenii adora genul de film, sau mai spus povestea, in care un grup de personaje, de care se ataseaza pe parcurs, se confrunta cu o situatie extraordinara ce va genera in cele din urma un singur castigator. Nu ai de unde sa stii daca favoritul tau va ajunge in finala sau chiar in semifinala. Intr-un fel, e o competitie sportiva sangeroasa si tutoror ne plac competitiile…

Startul l-a dat Battle Royale, in urma cu mai bine de un deceniu (2000). 42 de elevi de clasa a 9 a sunt rapiti si introdusi rapid, de catre profesorul lor, cu regulile Battle Royale. Jocul se vrea a fi amuzant si necesar, fiind o forma prin care guvernul isi asigura autoritatea si ii tine in frau pe tinerii rebeli care ar putea genera revolte. Regulile sunt simple si le sunt prezentate de o crainica ce zambeste larg si prezinta intreaga situatia dramatica si revoltatoare ca pe un simplu joc cu arme, un v-ati ascunselea cu o miza mortala. Tinerii mai slabi de inger nu merita nici macar sa inceapa jocul, asa ca profesorul cu sange rece care „coordoneaza” intreaga activitate are grija sa spuna stop joc…inca inainte de start. Fiecare participant isi alege random o geanta cu o arma, a carei utilitate depinde de noroc, si se avanta in arena.

Daca in Battle Royale stim relativ putine despre viitorul alternativ si guvernul care isi ucide cu sange rece progeniturile, in The Hunger Games primim toate detaliile necesare din prisma adolescentei de 16 ani, Katniss Everdeen. Statele Unite au disparut de pe harta iar acum se intinde provincia Panem, impartita in 12 districte…13 pe vremuri. Sursa puterii este Capitoliul, colorat, extravagant si bogat, intrand in contrast cu saracia lucie din cele 12 districte. Si cum Capitoliul, condus de tiranicul presedinte Snow, trebuie sa isi mentina autoritatea, organizeaza anual Jocurile Foamei, sarbatoare sinistra in care 24 de adolescenti, cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani sunt extrasi prin loterie si trimisi sa se omoare intre ei in arena. Spre deosebire de Battle Royale, unde totul se desfasoara extrem de rapid si cat am clipi ne si aflam in arena, The Hunger Games abunda in detalii de toate felurile, de la amintiri dramatice din viata protagonistei pana la moda extravaganta din Capitoliu. Povestea se concentreaza asupra celor doi adolescenti din Districtul 12, Katniss, care se ofera voluntara in locul surioarei de numai 12 ani, si Peeta Mellark, despre care stim doar ca este „baiatul cu painea„, cel care a ajutat-o pe Katniss cu anii in urma, cand aceasta murea de foame.

Poate ca inteleg mai putin cultura asiatica, dar in Battle Royale, e destul de greu sa te atasezi de un personaj anume. Desigur, asa cum spuneam si la inceput, iti alegi un favorit, you place your bets si tii pumnii stransi. Asadar facem cunostiinta cu: ucigasul – Kiriyama, femeia fatala – Mistuko, tocilarii care incearca sa viruseze sistemul, eroii – Shuya si Noriko si supravietuitorul unei editii anterioare care apare misterios in poveste – Kawada. Urmarim liniar calatoria eroilor, care nu vor sa ucida si se aliaza in cele din urma cu strainul misterios Kawada. Kawada ascunde ranile adanci ale unei povesti de dragoste distrusa de Battle Royale si jura sa se razbune pe creatori si pe sistemul totalitar.

Revenind la The Hunger Games, eroii, Katniss si Peeta, devin atat de palpabili si de umani incat Jocurile Foamei nu raman doar…niste jocuri. Desigur ca vei avea favoriti, poate straluctoare Glimmer, ucigasul perfect Cato, micuta Rue sau misterioasa FoxFace, dar in cele din urma iti vei dori pur si simplu ca erorii sa supravietuiasca. Katniss si Peeta te conduc astfel incat o sa ajungi si tu sa faci parte din povestea de dragoste neimpartasita, o sa exclami coplesit un ohhhh din inima cand Katniss isi risca viata pentru a o salva pe a lui Peeta si la sfarsit vei avea indoieli firesti cu privire la supravietuirea celor doi. Pe langa cei doi se tese o panza solida de personaje care misuna in spatele emisiunii televizate The Hunger Games. Pe de o parte e mentorul alcoolic Haymitch, care oscileaza intre umor involuntar si o luciditatea taioasa, carismaticul prezentator si confesor Caesar Flickerman, echipa de stilisti condusa de Cinna, care ii imbraca in foc pe Katniss si Peeta, si nu in ultimul rand prietenii de acasa: Prim, sora cea mica a lui Katniss, mama, prezentata intr-un con de umbra, si Gale, prietenul cel mai bun si partenerul de vanatoare a lui Katniss.

Ca realizare cinematografica, Battle Royale e un film asiatic clasic: rece, visceral, sarac in detalii si concentrat pe setea de actiune, sange si nebunie. The Hunger Games, se concentreaza pe detaliile alea mici care creeaza imaginea de ansamblu asupra unei lumi oarecum primitive, dure, orbita de nereguli si asuprita de un regim totalitar barbar. Trecand peste aspectul politic, The Hunger Games e si o poveste de dragoste intre doi tineri proscrisi. Iubirea timorata si adolescentina a lui Peeta pentru Katniss, la inceput neimpartasita, se imbina pefect pe backgroundul tragic, dominat de saracie, razboi si violenta, si da nastere la exact ceea ce lipseste din Battle Royale: un suflet. Da, The Hunger Games, este o poveste cu suflet pentru ca iti doresti ca eroii favoriti sa supravietuiasca dintr-un motiv in plus afara de clasicul sunt baietii buni: te indragostesti.

In privinta castingului nu prea pot sa fac comparatii pentru ca sunt total straina in privinta asiaticilor. The Hunger Games loveste greu cu o distrubutie de exceptie: Jennifer Lawrence – Katniss, Donald Sutherland – Presedintele Snow, Woody Harrelson – Haymitch, Josh Hutcherson – Peeta si Stanley Tucci – Caesar Flickerman.

Asadar The Hunger Games vs Battle Royale: comparatiile au fost facute, zarurile aruncate si ambele filme va invita la un spectacol sangeros in arena!

 
5 comentarii

Scris de pe Aprilie 30, 2012 în Critica de Film

 

Etichete: , , , , ,

5 responses to “The Hunger Games vs Battle Royale

  1. xgirl1

    Mai 5, 2012 at 6:56 pm

    N-as putea face o comparatie, avand in vedere ca am vazut doar The Hunger Games: un film bun, o poveste apocaliptica, pe alocuri stricata de acele momente (prea) sentimentale. Oricum, mi-a placut.

     
  2. darkjade

    Mai 7, 2012 at 9:36 pm

    Cartea e ecva mai sensibila decat filmul. Gary Ross mi s-a parut destul de la obiect.

     
  3. Gabi

    Mai 13, 2012 at 11:48 am

    O sa ma uit si la battle royale daca tot mi-ai facut ”pofta” pentru filme de acest gen.
    In legatura cu the hunger games mi s-a parut foarte frumos,mai ales finalul care da de banuit ca va urma si o a doa parte a filmului. 🙂

     
  4. Gabi

    Mai 13, 2012 at 11:50 am

    doua parte** scuzati greseala…:D

     
  5. darkjade

    Mai 15, 2012 at 9:57 am

    Merita sa vezi si varianta asiatica!

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: