RSS

Mincinosul povestitor

17 Iun

Sa nu minti! Nu neaparat pentru ca e pacat, dar pentru ca o sa ti se intample la un moment dat sa uiti ce ai mintit si ai sa te faci de ras. Ar fi destul de jenant sa patesti asta, nu?

Nu am tinut cu dintii de cugetarea de mai sus cu toate ca mi s-a servit de la o varsta destul de frageda. In general nu mint pentru ca e incomod si mi se pare ceva mai hardcore sa spun adevarul. Ca orice omulet, am si momente de rastalmacire, dar total necesare. Eu mint pentru ca interlocutorul chiar nu isi doreste sa auda adevarul, pentru ca da o culoare ceva mai pronuntata unei povesti adevarate partial  sau pur si simplu pentru ca asa se cade. Poate ca m-am incoronat deja cu diploma de mincinoasa, dar adevarul e ca sunt o mincinoasa destul de seaca si de putin creativa…mint pentru ca asta e.

Insa astazi o sa vorbesc de o categorie cu totul si cu totul speciala de mincinosi: povestitorii cronici mereu creativi. Ei nu mint pentru ca asa trebuie sau ca altfel nu prea ar avea cum sa isi scoata camasa ci pentru ca asa se hranesc. Mincinosii cronici se hranesc cu scenarii imaginare privind intamplari pe care nu le-au trait si cu care nu au venit in contact nici in proportie de 1%. Ajungi sa ii privesti graind in timp ce iti sprijini barbia intre palme si lasi povestea sa curga frumos si lin ca si un basm cu Fat Frumos.

Si cum o simpla caracterizare ar fi poate putin o sa va povestesc o intamplare, eu vs un mincinos cronic. Cam asa sunt ei, si da, exista:

„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„`

Mincinosul: Eram la Machu Picchu si era in zori. Nu dormisem de trei nopti – stii ca eu am o boala rara si dorm uneori si 2 ore pe noapte si nu simt nevoie de mai mult.

Eu: Nu e insomnie?

M: A nu, e o boala ciudata, cam unul din 10 milioane o are. Ce ciudat ca mi s-a intamplat mie nu? Da, ma rog, cei care au boala asta au si tendita de a citi enorm ca sa omoare timpul. Asa se explica faptul ca il citisem deja pe Jung pana la 10 ani. Citesc cam 2000 de carti pe an..

E: Dar un an are 365 de zile?

M: Eu am citit Fratii Karamazov in 2 nopti.

E: Aha…

M: Asa, eram la Machu Picchu si nu dormisem de patru nopti. Noaptea trecuta recitisem pentru a treia oara Anna Karenina si m-am decis sa ma plimb sa imi limpezesc gandurile. Stiu ca sunt barbat, dar ma face praf la sfarsit cand e calcata de tren. Imi creeaza un fel de panza mentala, parca vad incetosat, merg pe strada fara sa stiu unde si imi vin in minte pasaje din carte si retraiesc fiecare cuvant cu o intensitate aproape de neinteles. Dar sa revin, cum spuneam, eram la Machu Picchu si ma plimbam printre ruine…

E: Dar nu sunt doar excursii organizate la Machu Picchu? Adica poti ajunge oricand?

M: A…sunt si de alea, dar eu ma plimb mult prin natura, ma regasesc. Plec noaptea de acasa si ma plimb prin munti, paduri. Pe la 6 ani obisnuiam sa ma plimb prin cimitire, imi aminteau de Bacovia si Plumb.

E: Si nu iti era frica?

M: De ce sa imi fie frica? Doar stii ca sunt ateu…

E: Dar aveai doar 6 ani…

M: A da, mi-au zis si mie inca de atunci de popi, biserici si alte dracarii dar am simtit dezgust. Da-mi voie sa iti spun prietene, si un copil de 5 ani intelege ca un lucru simplu: crestinismul e cea mai mare minciuna!!! Intelegi acum de ce sunt ateu? (dand cu pumnul in masa)

E: …Spuneai de Machu Picchu…

M: Mda (sovaind)…plimbandu-ma printre ruinele alea simteam asa o spiritualitate cum ma cheama. E ca si cum ai fi in comuniune cu un tot, nu stiu daca intelegi. Sunt atat de multe lucruri care s-au intamplat acolo, te cheama strabunii daca inchizi ochii si iti deschizi mintea. Stiu ca e greu de imaginat, dar acolo simteam spiritele cum pasesc pe langa mine.

E: Dar parca ai spus ca esti ateu?

M:…Pai da, stai ca nu e asa….stai stai! Ti-am spus eu ca nu intelegi! Vezi, nu e asa simplu? Nu intelege oricine. E comuniunea aia sacra cu pamantul si strabunii. Asta nu se explica, trebuie sa iti curga prin vene, sa o simti!

E: Dar eu nu inteleg exact faza cu strabunii…

M: Eh, ti-am zis eu ca nu e asa usor sa intelegi..

E: Pai si ce legatura are ce iti curge tie prin vene cu Peru?

M: A, da, nu stiu daca ti-am spus. Strabunicul meu e de acolo, mai bine zis a stat acolo o perioada.

E: Pai si strabunii?

M: I-a simtit si el.

E: Da nu ziceai mai demult ca strabunicii tai s-ar trage din familia Hohenzollern?

M: Pai da, dar au fost peste tot in lume…iti dai seama la cati bani aveau…

E: SI ce s-a intamplat cu mostenirea adica tu acum esti ca si mine…

M: Eh…multe, o sa iti povestesc eu odata. Asa cum spuneam, eram in comuniunea aia cu strabunii mei si simteam vibratii. Stiu ca e greu de inteles…imi vibra sufletul in mine, ca o coarda de Stradivarius. Si exact in momentul ala am vazut-o.

E: Pe cine?

M: Chelsea, nu ti-am zis de ea. Cea mai frumosa femeie pe care am vazut-o, si stii ca eu m-am invartit in alte cercuri, am vazut alte femei…

E: Si cu Iulia cum a ramas?

M: Care Iulia?

E: Nu ziceai ca in excursie ai cunoscut o singura frumusete care ti-a rapit inima timp de cateva zile: Iulia, o romanca  fotomodel – picioare pana in gat, forme, zambet de iti lumineaza ziua. Mi-ai zis ca totusi ai parasit-o in lacrimi la aeroport pentru ca tu nu esti genul care sa se ataseze.

M:…Pe langa Iulia, ea a fost ceva commercial si trecator. Dar Chelsea… mi-a zambit cand m-a vazut acolo. Era fotograf si lucra pt National Geographic. Chelsea a fost ceva cu totul exceptional, nu am schimbat niciun cuvant, stii cum! Nici buna, nici nu am facut prezentari. Din partea mea ar fi putut fi muta, nu stiu. A venit langa mine si m-a sarutat si exact in clipa aia a inceput sa ploua. Era o ploaie calda de vara si mirosea a anemone si nuferi roz. Am facut dragoste salbatica in ploaie, ne-am contopit acolo in mijlocul naturii. Of…nu cred ca ai cum sa intelegi.

E: Eu nu am inteles cum ai stiu ca ocheama Chelsea daca nu ati vorbit nimic.

M: A simplu… (pauza de cateva momente)am cautat-o pe Facbook apoi. Poti sa gasesti pe orcine online, ce naiba, si asta trebuie sa te invat?

E:

M: Domne da ce tara Argentina asta…sa te duci odata acolo. Ce spiritualitate Machu Picchu. Sa vezi ruinele alea cum graiesc, cum te cheama spre strabuni si viata arhaica.

 
5 comentarii

Scris de pe Iunie 17, 2012 în Freak...

 

Etichete:

5 responses to “Mincinosul povestitor

  1. Iulia Kelt

    Iunie 17, 2012 at 10:55 pm

    Iulia nu îi simte lipsa :))

     
  2. darkjade

    Iunie 17, 2012 at 11:00 pm

    :)) Nu erai tu. Poate doar si-a imaginat, e o sansa, zic eu…

     
  3. Rakis

    Iunie 18, 2012 at 9:15 pm

    Minciuna e unul din cele mai interesante cazuri psihologice ce poate fi studiat. Pe de o parte toata lumea e de acord ca este o activitate injositoare si ca nu aduce decat iluzia unei rezolvari pe termen scurt, pana la urma intorcandu-se impotriva noastra (desigur, asta este doar cazul teoretic – e greu de demonstrat ca este chiar asa avand in vedere ca exista suficienti mincinosi ” profesionali”…). Nu e prea mult de discutat aici,

    Pe de alta parte insa minciuna aminteste de una din dilmele esentiale ale oamenilor si anume: ce este adevarul? E usor sa simplifici ca o fractie din clasele primare si sa spui ca daca cineva sustine ca evenimentul B s-a produs cand toata lumea stie ca A a fost de fapt, atunci e o minciuna. Si A B.

    Fizica cuantica insa spune ca tangibililul este si el o iluzie. Materia este facuta din nenumarate particule puse la un loc, daaaar…sunt departe de a fi inghesuite ca un tramvai la ora de varf. Unii cercetatori afirma ca daca se extrapoleaza anumite proportii, dinstanta dintre electronii care graviteaza in jurul unui nucleu atomic este la fel de seminificativa la scara microcosmica ca si distanta intre…planete la scara macro.

    Si daca luam un obiect simplu, scaunul pe care stam si care ne sustine, desi pare atat de solid – este de fapt o minciuna. Pe cine invinovatim? 🙂

     
  4. X-Girl.

    Iunie 19, 2012 at 3:59 pm

    Si cum a gasit-o pe Google, ce-a cautat? „Dragoste printre ruine?:))

     
  5. darkjade

    Iunie 19, 2012 at 8:36 pm

    @Rakis: Ceva imi spune ca mincinosii nostri cotidieni nu gandesc atat de departe ca si tine :). Ei doar mint ca sa se simta cool.
    @X-Girl: Secretele mincinosilor :))

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: